Sărutul care cucerit o lume întreagă

Sărutul expus la Art Safari, aflat în colecția Muzeului de Artă din Craiova, este realizat din piatră de marnă în 1907 și este prima sculptură din seria atât de iubită a Săruturilor, la care Brâncuși a lucrat timp de 40 de ani. „Sărutul”este una dintre cele mai cunoscute capodopere ale artistului, alături de „Muza adormită” (1908), „Prometeu” (1911), „Domnișoara Pogany” (1913), „Nou-născut” (1915), „Pasărea în spațiu” (1919) și „Coloana fără sfârșit” (1938).

Opera a fost sculptată într-o manieră aparent simplă, neavând nevoie de detalii anatomice și surprinzând esența mesajului. Brâncuși folosește o tehnică personală de tăiere a pietrei.

Sărutul este mai mult unul al privirilor decât al buzelor. Câmpul vizual al fiecărui personaj cuprinde doar ochii partenerului, un accent de forță exprimat prin apropierea neverosimilă a orbitelor personajelor.

În Sărutul brâncușian, niciunul dintre parteneri nu îl domină pe celalalt, între ei existând un raport de egalitate. Acest lucru se poate observa din dimensiunile perfect identice ale celor două siluete, care, în termini fizici, exprimă o echivalență de statut. Brâncuși chiar a afirmat pe parcursul întregului ciclu al Sărutului (1907-1945) faptul că femeia și bărbatul sunt egali.

O versiune a Sărutului din 1910 servește drept piatră funerară în cimitirul Montparnasse din Paris, Franța, în timp ce altă versiune poate fi văzută la Muzeul de Artă din Philadelphia.

Sărutul întregește expoziția Love Stories de la National Portrait Gallery, Londra 

Capodopera va fi expusă în cadrul expoziției „Love Stories”, realizată în colaborare cu National Portrait Gallery, Londra, fiind parte din inserția de artă românească dedicată dragostei. În Art Safari sunt expuse și scrisorile de dragoste dintre Constantin Brâncuși și muza sa cu 35 de ani mai tânără, dansatoarea americană Florence Meyer. Pe una dintre ele, Brâncuși chiar a desenat o schiță a Sărutului.

Constantin Brâncuși este cel mai mare artist român și unul dintre cei mai importanți artiști ai artei universale, care a contribuit la înnoirea sculpturii contemporane și a revoluționat arta modernă.

Biletele pot fi achiziționate pe artsafari.ro sau direct de la intrare, în Palatul Dacia-România, strada Lipscani, nr. 18-20, București.

Despre Art Safari București: Art Safari, susținut de Glo, Lidl, BCR, Porsche, Schweppes, Kinder, Garanti BBVA, Rose Verite, Yamaha, Asus, ProfiArt, este specializat în realizarea de pavilioane expoziționale. Organizatorul anual al Pavilionului de Artă București – cel mai mare conglomerat de expoziții de artă din România – ajuns la a 12-a ediție, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România și internaționale și cu colecționarii privați, ample expoziții retrospective care își propun recuperarea valorilor de patrimoniu. Având o puternică latură educaţională, misiunea sa este de a apropia arta de public și de a educa noile generații prin organizarea de ateliere de artă pentru copii, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, cum ar fi Aeroportul Henri Coandă sau metroul bucureștean. Art Safari este proiect cultural național strategic sprijinit de Ministerul Culturii și este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al României și Institutul Cultural Român. Partenerul oficial Art Safari este BCR. În cele 11 ediții de până acum a înregistrat peste 400.000 de vizitatori. Mai multe detalii: artsafari.ro.

Despre Muzeul de Artă Craiova: Muzeul de Artă Craiova a fost înființat în anul 1908 sub numele de Pinacoteca Alexandru și Aristia Aman. Din 1954, poartă numele actual. Muzeul se află în Palatul Constantin Mihail, monument de arhitectură, cunoscut și ca Palatul Jean Mihail. În prezent, patrimoniul Muzeului este constituit din peste 8000 de lucrări de artă europeană și românească, semnate de cele mai ilustre nume ale picturii și sculpturii românești: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Eustațiu Stoenescu, Ion Țuculescu, Gheorge Anghel, Dimitrie Paciurea. Cele mai valoroase lucrări deținute de muzeu sunt 6 sculpturi ale titanului artei moderne universale, Constantin Brâncuși: Vitellius, Cap de fată, Cap de băiat, Fragment de tors, Domnișoara Pogany și Sărutul.

• Ce înseamnă o “viață bună” în lumea globalizată de astăzi?
• Cum poate o societate să își îndeplinească datoria față de toate straturile sociale și să le ofere mijloacele necesare pentru a-și atinge adevăratul potențial?
• Care sunt dilemele morale și etice și/sau compromisurile cu care ne confruntăm și, prin extensie, consecințele distructive ale acestor decizii asupra altor națiuni?
• Dincolo de statisticile referitoare la “confortul din lumea întâi în detrimentul vieților din lumea a treia”, care sunt poveștile îmbucurătoare de reziliență și schimbare care indică armonizarea bunăstării noastre comune?
• Cum reconciliază relativismul cultural în contextul creșterii accelerate a identităților transnaționale?

Selecția de filme este împărțită în 5 secțiuni, fiecare tematică reflectând și elaborând tema programului principal: “Viața bună”; “Răni noi, cicatrici vechi”; “Existând rezistând”; “24/7”; “Tot ce respiră”.