Competiția Internațională de Scurtmetraj BIEFF.13 - o panoramă la superlativ a posibilităților cinemaului actual

Concepută ca o panoramă a celor mai bune scurtmetraje experimentale și lucrări audiovizuale ale anului, Competiția Internațională de Scurtmetraj a BIEFF revine cu 40 de titluri inovatoare, alese din cele peste 1500 de filme înscrise la cea de-a 13-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București. Scurtmetrajele selecționate provin din 22 de țări, iar jumătate dintre acestea sunt semnate sau co-regizate de cineaste. Întreaga selecție de filme va putea fi văzută în premieră în  perioada 26 septembrie – 1 octombrie la București.

Realizată de Oana Ghera, directoarea artistică a festivalului, împreună cu Flavia Dima și Călin Boto, curatori asociați, selecția de anul acesta a competiției internaționale de scurtmetraj a BIEFF este organizată discursiv în 7 programe curatoriale care pun în discuție subiecte de interes contemporan, invitând la reflecție asupra lumii în care trăim, dar și asupra felului în care imaginile ne mediază sau modelează înțelegerea asupra unor realități de ordin social, cultural sau istoric.

Filmele selecționate demonstrează că sfera experimentului cinematografic atrage în ultimii ani artiști emergenți provenind dintr-o varietate de contexte sociale și geografice ale căror preocupări tematice, stilistice și politice sunt din ce în ce mai diverse. Totodată, anul acesta am observat o preocupare în creștere pentru felul în care cinemaul, prin imaginile și ideile despre lume pe care le pune în circulație, poate contribui la perpetuarea unor dinamici de putere inegale, dar și pentru potențialul acestuia de a promova discursuri emancipatoare. Imagini vechi și noi, pierdute și regăsite, deconstruite și reconstituite, artefacte analoge laolaltă cu inovațiile digitale, toate se întrețes în maniere surprinzătoare în filmele prezentate în cadrul selecției noastre.

Cele 6 filme incluse în programul Bearing Witness analizează rolul camerei de luat vederi drept martor omniprezent al epocii noastre, împingându-ne totodată să ne chestionăm propria poziționare drept creatori, consumatori sau subiecți ai imaginilor produse prin intermediul acestui instrument.  De la instantaneele turistice făcute de mase  amorfe care mărșăluiesc ascunse în spatele ghizilor și a selfie stick-urilor (Been There) la fragmentele redescoperite ale unor filme de familie care pun în lumină evenimente uitate sau trecute sub tăcere (Wild Flowers, Dear Gerald), trecând prin imaginile fantomatice, recompuse digital, ale unei mulțimii adunate să privească incendiul care mistuie o faimoasă catedrală (Ardent Other) sau prin imaginile reconstituite ale unui interviu cu un celebru prevestitor pentru contemporaneitate (Maria Schneider, 1983), ce spune despre noi ceea ce alegem să arătăm și ceea ce omitem?
 
Re-centrând figura feminină – adesea ascunsă în fundal (Jill, Uncredited), neauzită, exclusă, ostracizată (Mast-Del, Nocturne for a Forest) și, în momentele ei de vizibilitate, oprimată (Sensitive Content), abuzată (All My Scars Vanish in the Wind) și obiectificată (Bear) – cele 6 filme care compun programul Against Invisibility redau frâiele narative femeilor, fie ele nevăzute sau privite voaieurist, fie ele victime, supraviețuitoare sau protestatare.

Cele 6 filme incluse în programul Bearing Witness analizează rolul camerei de luat vederi drept martor omniprezent al epocii noastre, împingându-ne totodată să ne chestionăm propria poziționare drept creatori, consumatori sau subiecți ai imaginilor produse prin intermediul acestui instrument.  De la instantaneele turistice făcute de mase  amorfe care mărșăluiesc ascunse în spatele ghizilor și a selfie stick-urilor (Been There) la fragmentele redescoperite ale unor filme de familie care pun în lumină evenimente uitate sau trecute sub tăcere (Wild Flowers, Dear Gerald), trecând prin imaginile fantomatice, recompuse digital, ale unei mulțimii adunate să privească incendiul care mistuie o faimoasă catedrală (Ardent Other) sau prin imaginile reconstituite ale unui interviu cu un celebru prevestitor pentru contemporaneitate (Maria Schneider, 1983), ce spune despre noi ceea ce alegem să arătăm și ceea ce omitem?
 
Re-centrând figura feminină – adesea ascunsă în fundal (Jill, Uncredited), neauzită, exclusă, ostracizată (Mast-Del, Nocturne for a Forest) și, în momentele ei de vizibilitate, oprimată (Sensitive Content), abuzată (All My Scars Vanish in the Wind) și obiectificată (Bear) – cele 6 filme care compun programul Against Invisibility redau frâiele narative femeilor, fie ele nevăzute sau privite voaieurist, fie ele victime, supraviețuitoare sau protestatare.

La întretăirea dintre teritorii contemporane și ancestrale, filmele reunite în programul Phantom Landscapes caută să înțeleagă traumele modernității (colonialismul, conflictele armate, crimele împotriva umanității sau migrația forțată care a dus la dezrădăcinarea unor întregi comunități) privind către peisajele fantomatice care le-au stat martore. O clădire înălțată deasupra unei linii de demarcație a frontierei devine o metaforă ingenioasă despre absurditatea granițelor (45th Parallel), străzile pustii ale unui oraș în stare de asediu conțin în liniștea lor nepământeană un avertisment despre impactul războiului asupra celor care trăiesc în umbra sa (It’s A Date), în timp ce jungla și deșertul ascund urmele unor exoduri și odisei de proporții mitice (Solmatalua, Chasing The Sun: El Shatt).

Plasate într-o stare de limbo între cer și pământ, într-o stare de grație la limita dintre vis și trezie, entitățile care populează cele 5 filme reunite în programul Heaven Can Wait sunt deopotrivă parte din lumea noastră și lumea de dincolo. Spirite, preoți, sfinți și inocenți desprinși din imaginarul catolic (Why Are You Image Plus, Alegrias Riojanas) co-există în acest program cu oameni în carne și oase care tânjesc după un paradis ce va să fie (Aqueronte, You Made Me See the Sky) într-o atmosferă aproape mistică, saturată în liniștea primordială a unei lumi lipsite de gravitație (Birdsong).

Cel mai ludic și mai colorat program al selecției de anul acesta, Earthly Delights reunește filme care discută în maniere uneori amuzate (Dildotectonics, Soft Touch), alteori excitate (Gods of the Supermarket), când angoasante (Slimane, Lucid Room), când mobilizante (Flores del otro Patio) despre căutarea plăcerii și despre potențialul ei eliberator – atât în sens personal, cât și politic -, lăsând totodată loc pe ecran unor corpuri adesea  invizibile în trecut, a căror extravaganță strălucitoare a fost frecvent incriminată, dacă nu chiar demonizată, de-a lungul istoriei.

Juriul Competiției Internaționale de Scutmetraj
Trei profesioniști din lumea filmului vor desemna câștigătorii premiilor acordate în această secțiune: Premiul BIEFF pentru Cel mai bun scurtmetraj și Premiul pentru Cea mai bună regieîn valoare 1000 euro fiecare.  Filmul care se va impune în competiție cu Cel mai bun concept vizual va fi la rândul lui recompensat cu un premiu în valoare de 1000 euro.

Printre cineaștii invitați în juriul Competiției Internaționale de scurtmetraj la cea de-a 13-a ediție BIEFF se numără Elena Duque – creatoarea unor filme experimentale de animație prezentate în programul unor festivaluri prestigioase precum Mar del Plata, Punto de Vista, London Animation Film Festival sau Documenta Madrid, dar și în cadrul unor evenimente speciale găzduite de Kino Arsenal (Berlin) și CCCB (Barcelona). În prezent se implică în dezvoltarea programelor (S8) Mostra de Cinema Periférico din A Coruña și Seville European Film Festival.

Din juriu va face parte și Florian Fernandez, coordonator al diferitelor inițiative elaborate în cadrul Rendez-vous Industry – forumul de patru zile dedicat scurtmetrajelor și realizatorilor acestora, organizat de Festivalul de la Cannes. Face parte din comitetele de selecție Encounters Film Festival, Montreal Festival du Nouveau Cinéma și SXSW Doc Shorts. Colaborează anual ca parte a comitetului de lectură European Short Pitch și a programului de formare The Short Film Lab.

Membru al Academiei Europene de Film (EFA) și al Uniunii Criticilor de Film Italieni (SNCCI), Eddie Bertozzi și-a confirmat la rândul său prezența la București, pentru  a face parte din juriul Competiției Internaționale de scurtmetraj. Este Doctor în studii de film, iar din 2009 până în 2020 a coordonat programul Săptămânii Internaționale a Criticilor de Film.  Din 2021 conduce comitetul de selecție al secțiunii Pardi di domani și oferă consultanță în privința selecției de filme incluse în secțiunile competițional ale Festivalului de Film de la Locarno.