În zona dezbaterii, trecătorii au putut descoperi scenarii posibile de reamenajare a malurilor Dâmboviței, propuse în cadrul apelului de idei Dâmbovița 2035: de la noi spații publice și trasee pietonale până la soluții care pot transforma râul într-un conector între cartiere, oameni și comunități, contribuind în același timp la reziliența climatică a orașului.

„Participarea de duminică ne arată foarte clar că bucureștenii vor să se apropie de râu. Dâmbovița nu trebuie privită doar ca o infrastructură tehnică, ci ca un spațiu public cu potențial real pentru oraș: un loc pentru mișcare, pentru întâlnire, pentru natură urbană și pentru o relație mai firească între București și apă. Prin aceste activări, testăm împreună cu publicul cum poate arăta această reconectare”, au declarat organizatorii.

La dezbaterea publică despre viitorul Dâmboviței, au participat reprezentanți ai administrației, specialiști în urbanism, arhitectură, mediu și hidrotehnică, precum și organizații implicate în transformarea râului. Discuția a pornit de la intervențiile realizate în ultimul an prin programul Dâmbovița Apă Dulce, de la rezultatele consultării publice, propunerile câștigătoare din concursul Dâmbovița 2035 și direcțiile conturate în atelierul de co-creare pentru Masterplanul Dâmboviței.

La dezbatere au luat cuvântul Ciprian Ciucu, primarul general al Bucureștiului, Mihai Drăgan, director comunicare în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Matei Damian, arhitectul-șef al Capitalei, Bogdan Fezi, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, dr. ing. Cătălin Popescu, șef lucrări în cadrul Departamentului de Inginerie Hidrotehnică, Universitatea Tehnică de Construcții București, Tamina Lolev, cofondatoare Nod Makerspace, și Teodor Frolu, cofondator al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, alături de Ivona Patzaichin, președinta Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23.

Tema centrală a discuțiilor a fost felul în care Dâmbovița poate deveni un coridor verde-albastru al Bucureștiului: un spațiu care răcorește orașul, susține biodiversitatea, reduce presiunea urbană și creează noi locuri pentru sport, plimbare, întâlnire și viață comunitară. În cadrul dezbaterii, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a vorbit despre importanța trecerii de la idei la implementare și despre potențialul Dâmboviței de a deveni un coridor-parc al orașului, un spațiu public valoros și accesibil bucureștenilor.

Cu acest prilej, organizatorii au lansat un Decalog pentru Dâmbovița, un set de principii care sintetizează direcțiile esențiale pentru transformarea râului într-o infrastructură verde-albastră a Capitalei. Documentul poate fi consultat pe site-ul programului, la linkul: https://dambovitaapadulce.ro/decalog-dambovita/.

Organizatorii anunță, de asemenea, începutul unei serii de activări pe apă care se vor derula pe parcursul sezonului, la final de săptămână, la unul dintre cele trei debarcadere amenajate în cadrul programului Dâmbovița Apă Dulce: Timpuri Noi, Operă și Națiunile Unite. Mai multe informații sunt disponibile pe www.dambovitaapadulce.ro și pe canalele de social media ale programului.

Activarea din 3 mai a fost organizată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace, cu sprijinul Primăriei Municipiului București, ARCUB și Străzi Deschise București. Partener pentru activările pe apă: Kayak Champions.

Plimbările din 8 și 9 mai fac parte din programul Dâmbovița Apă Dulce, inițiat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace, cu sprijinul Platformei de mediu pentru București, inițiată de Fundația Comunitară București și ING România.

Dâmbovița Apă Dulce este un program care urmărește reconectarea Bucureștiului cu râul său și transformarea Dâmboviței într-o infrastructură verde-albastră activă, accesibilă și integrată în viața orașului. Programul include intervenții temporare, debarcadere, activări pe apă, consultări publice, concursuri de idei și procese de co-creare dedicate viitorului râului.